Ponta reclamă nereguli în delegarea lui Morar de către CSM. De ce ar vrea premierul premierul să sesizeze Curtea Constituțională

Consiliul Superior al Magistraturii nu are competența de numire și de delegare a unui magistrat în funcția de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce intră în competența CSM fiind detașarea în cadrul Parchetului, se artă într-un comunicat al Guvernului.

La sfârșitul lunii martie, secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a prelungit cu șase luni mandatul lui Daniel Morar de prim-adjunct al procurorului general al României, care ar urma să expire la 2 aprilie.

Aceasta nu este însă singura nemulțumire de la Palatul Victoria. Premierul Victor Ponta crede că sfârșitul lunii mai, termen stabilit de CSM pentru un aviz pentru noile numiri la Parchet și DNA, este prea mare, luând în calcul sesizarea Curții Constituționale în acest sens. „E și aceasta o posibilitate (sesizarea CCR-n.r.) Cred că ar fi interesant, și mâine asta o să și obțin, să văd termenele pe care le-a avut CSM când l-a numit pe domnul Morar în funcție. Sunt mult mai scurte”, a declarat Ponta, într-o emisiune.

Ce reclamă guvernul

Într-un comunicat transmis, miercuri, Guvernul arată că, pentru numirea în funcția de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit articolului 54 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, trebuie respectate o serie de etape procedurale, și anume propunerea ministrului Justiției, avizul Consiliului Superior al Magistraturii și numirea prin decret al președintelui României.

În ceea ce privește ocuparea temporară a funcției de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Guvernul arată că articolul 57 alin.(7) din Legea nr.303/2004 prevede în mod expres că ocuparea temporară a funcțiilor de conducere din cadrul parchetelor (inclusiv cea de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) se dispune, prin delegare, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetele din cadrul Ministerului Public „pe o perioadă de cel mult 6 luni”.

Procedura de detașare a judecătorilor și procurorilor este prevăzută la articolul 58 din Legea nr.303/2004, în sensul că detașarea se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, la alte instanțe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate acestuia ori la alte autorități publice, în orice funcții, inclusiv cele de demnitate publică, la solicitarea acestor instituții.

„Articolul 58 are în vedere detașarea la instanțe, parchete sau la alte instituții. Acest articol nu poate fi aplicat prin eludarea normelor care reglementează procedura de numire în acele funcții. Spre exemplu, în cazul ocupării unei funcții de secretar de stat în cadrul unui minister de către un magistrat, detașarea se face în ministerul respectiv, numirea efectivă în această funcție realizându-se, potrivit legii care o guvernează (în acest caz, de către primul-ministru)”, arată Guvernul.

Sursa citată precizează astfel, referitor la posibilitatea detașării în funcția de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, că această funcție de conducere poate fi ocupată prin numire (de către președintele României, în condițiile art.54 din Legea nr.303/2004, mai sus arătate) ori prin delegare (dispusă de procurorul general, în condițiile art.57 alin.(7) din Legea nr.303/2004).

„Așadar, Consiliul Superior al Magistraturii nu are nici competența de numire și nici de delegare a unui magistrat în funcția de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Ceea ce intră în competența Consiliului Superior al Magistraturii este detașarea în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției. Subsecvent detașării, ocuparea funcției de prim-adjunct presupune respectarea procedurii de numire sau, dacă este cazul, a procedurii de delegare, prevăzute de lege pentru această funcție”, spune Guvernul.

În comunicat se mai arată că Legea nr.303/2004 utilizează două instituții pentru a răspunde necesității ocupării temporare a unor funcții, și anume delegarea – concepută ca modalitate de ocupare a unei funcții pe perioade scurte de timp, pentru asigurarea funcționării instanței/parchetului, până la ocuparea prin numire a unei funcții (a se vedea spre ex., art.57 alin.(4) din Legea nr.303/2004), iar, în cazul procurorilor, perioada maximă pentru care se poate dispune delegarea este de maxim un an, și detașarea – care presupune desfășurarea unei activități de mai lungă durată (până la 6 ani) în cadrul instanțelor/parchetelor, altor autorități publice, pentru o mai bună desfășurare a activității acestor instituții și nu pentru a răspunde unei situații urgente și excepționale.

Guvernul consideră că utilizarea procedurii detașării în cazul vacanței funcțiilor de conducere, în locul instituției delegării – ultima fiind reglementată în mod expres de lege ca modalitate de ocupare a unei funcții de execuție sau de conducere vacante pe o perioadă scurtă de timp, pentru asigurarea funcționării instanței/parchetului, până la ocuparea prin numire a unei funcții – este de natură a goli de conținut atât instituția delegării în funcții de conducere, cât și instituția numirii în aceste funcții, având în vedere inclusiv durata lungă de ocupare a funcțiilor prin detașare (până la 6 ani).

O altă concluzie este că, chiar aplicând prin similitudine detașarea în locul delegării, se constată că înlocuirea nu este posibilă, deoarece, dacă în cazul tuturor celorlalte funcții, competența de a dispune delegarea aparține Consiliului Superior al Magistraturii, deci, prin analogie, competența detașării ar aparține Consiliului, în situația funcției de prim-adjunct al procurorului general legea prevede că delegarea se dispune de către procurorul general, și nu de către Consiliu.

Laura Kovesi a fost propusă pentru funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), iar Tiberiu Nițu a fost propus ca procuror general al parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție.

Propunerile au fost avansate miercuri dimineața de către premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al Justiției, printr-o scrisoare adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ponta i-a mai propus pe Bogdan Licu pentru postul de prim adjunct al procurorului general al Parchetului, pe Codruț Olaru ca adjunct al procurorului general al Parchetului, pe Alina Bica ca procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și pe Elena Hosu ca adjunct al procurorului șef al DIICOT.

Candidații la funcțiile de conducere din cadrul Ministerului Public vor fi intervievați la sfârșitul lunii mai, potrivit calendarului pentru examinarea propunerilor, stabilit miercuri de Secția pentru procurori a CSM.